NOAPTE
Cand noaptea peste noi s-a asternut
Si astrele lucesc neincetat in zare...
Pustiu si inghetat i-al meu vesmant,
Iar moartea-mi bratisaza clipele amare.
Imagini triste, sumbre-mi cad in minte,
Iar sufletul, din cioburi mi-e creat...
Caci de-am gasit iubirea in cuvinte,
Ea cioburile toate-a curatat.
Si-as vrea sa pot, s-o strang in brate,
Buzele-i reci, suave sa-i sarut,
Dar ziduri, drumuri, prapastii ne desparte,
Iar dorul de a ei caldura nu-i placut...
Dar stiu ca imi va da puterea,
La ea, intr-un final s-ajung...
Si-i voi simti eu, iarasi, mangaierea
Speranta, visul s-o sarut.
REGINA MEA DE GHEATA
Din nou totul in jur este inghetat,
Norii furiosi si plumburii iar se arata.
Copacii goi si tristi au degerat,
Era mirific, melancolic, era arta.
Plimbat-am prin paduri inzepezite
Si-n umbre intunecate ma pierdeam.
Soaptele ei, erau iar auzite,
Caci spre acelasi loc eu ma-ndreptam.
Acolo ea, ma astepta ca-ntodeauna,
Acelasi lac pustiu si inghetat,
Era regina mea din totdeauna,
Regina ghetii, ce sufletu-mi a fermecat.
Eram doar eu, si ea, si sentimente,
Si impreuna, iara, noi vom sta,
Si o iubesc, si o iubeam ca-n primele momente,
Dar iarna vesnica a fi, ea nu va vrea.
Iar primavara iara-si va venii,
Fara de ea, o sa devin din nou orfan.
Iubita mea din gheata iar se va topii,
Si iar va trebuii sa-astept inca un an.
Scrise de mai marele si noul POET(ba!), AMON!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu